Termosuflarea reprezintă procesul prin care un gaz, de obicei azot, este injectat sub presiune controlată în interiorul unui polimer topit, după intrarea în matrița de termosuflare. Gazul urmează calea rezistenței minime, și prin urmare, curge în secțiunile cu grosime mai mare unde plasticul este încă topit.

Azotul injectat formează astfel canale goale, conținute în interiorul polimerului, completează umplerea cavității matritei cu plastic și gaz, aplică presiune polimerului în timp ce acesta se racește, se solidifică și se dilată pentru a compensa contracția volumetrică a plasticului.

Gazul este evacuat înainte de deschiderea matriței și evacuarea produsului finit.

Azotul este un gaz inert, uscat, inodor si netoxic. Proprietatea sa de a intra în contact cu plasticul topit la temperaturi înalte fără a induce oxidare îl face ideal pentru astfel de aplicații.

Puritatea azotului se stabilește în funcție de nivelul de oxidare al diferitelor materiale, la temperaturi înalte, iar purititățile specifice sunt variate.

Azotul este folosit pentru ranforsarea nervurilor, eliminând defectele de suprafață. Ajută la distribuirea uniformă a presiunii în interiorul matriței, rezultând o piesă mai compactă și mai aspectuoasă.