„Date dintr-un studiu recent arată că au existat creșteri ale intensității și duratei valurilor de căldură, care s-au întins pe mai multe zile, la scară globală. Tendința vine în special în ultimele două decenii, iar viitoarele episoade vor dura mai mult și vor avea temperaturi mai ridicate.
România este deosebit de predispusă la riscuri legate de climă precum valuri de căldură sau secete datorită poziției sale geografice și caracteristicilor topografice. Existența Mării Negre și, mai ales, întinderea Munților Carpați induc o serie de particularități în condițiile climatice predominante.”
Este concluzia unui studiu Infoclima care a analizat zonele favorabile verilor calde și secetoase din România și o realitate cu care va trebui să ne obișnuim.
Pe lângă efectele asupra corpului și activităților umane, căldura intensă provoacă numeroase incendii (mai ales în sectorul agricol), dar poate genera și alte fenomene, precum evaporarea solvenților în depozitele cu substanțe sensibile (nitroceluloză, peroxizi), acumularea de vapori inflamabili în spații restrânse (depozite, stații de transfer) și încălzirea necontrolată a materialelor depozitate, deșeurilor sau sistemelor de refrigerare.
De asemenea, au fost înregistrate accidente majore de poluare cauzate de căldură. Cursurile de apă, când nivelul apei este foarte scăzut, sunt mai sensibile la deversarea accidentală de substanțe consumatoare de oxigen, provocând mortalitate piscicolă ridicată.
Efectul de domino
Atunci când sunt expuse la temperaturi ridicate și la lumina directă a soarelui, buteliile de propilenă se pot ventila spontan prin dispozitivele de siguranță, eliberând la rândul lor propilenă, care, atunci când se aprinde, poate încălzi buteliile din jur și le poate provoca și pe acestea să se ventileze, creând un efect de domino care extinde incendiul.
Acest lucru s-a întâmplat la o instalație de încărcare și distribuție a gazelor Praxair din St. Louis, Missouri, SUA. Un mic incendiu izbucnit la o butelie de propilenă s-a extins la altele și apoi la buteliile de propan și acetilenă. Buteliile care au explodat au zburat până la 250 de metri, au deteriorat proprietăți și au declanșat incendii în comunitate. Incendiul nu a putut fi stins până când majoritatea buteliilor de gaz inflamabil nu au fost epuizate.
Cum s-a întâmplat accidentul?
Instalația de distribuție Praxair din St. Louis încarcă și distribuie butelii de gaz lichefiat și comprimat, închiriază utilaje de sudură și vinde consumabile pentru sudură. Deține aproximativ 30.000 de butelii de gaz comprimat, incluzând oxigen, azot, propan, propilenă, acetilenă, dioxid de carbon, heliu și alte gaze speciale. Instalația are aproximativ 70 de angajați și este situată într-o zonă comercială și rezidențială. Depozitul de butelii este împărțit în secțiuni “pline” și “returnate”. Secțiunea “returnate”, unde a izbucnit incendiul, este destinată buteliilor returnate pentru reîncărcare, care nu sunt întotdeauna complet goale.
În vara lui 2005, orașul St. Louis se confrunta cu un val de căldură, cu temperaturi de 36ºC. În după-amiaza zilei de 24 iunie, un tehnician care recupera butelii dintr-o zonă de depozitare exterioară a văzut o flacără înaltă de un metru ieșind din cilindrul de etilenă și a activat alarma de incendiu.
Înregistrările video au arătat cum buteliile se aprind, iar în decurs de 2 minute încep să explodeze și să zboare în alte părți ale instalației, răspândind focul. După 4 minute, incendiul acoperă aproape toată zona buteliilor de gaz inflamabil, iar exploziile devin frecvente.
Echipa de investigație de la US Chemical Safety Board (CSB), care a analizat accidentul, a stabilit factorii și contextul ce au generat incendiul:
- lumina directă a soarelui și căldura de la asfalt au încălzit buteliile de propilenă returnate, iar temperatura ambientală ridicată a limitat răcirea lor naturală;
- buteliile parțial umplute s-au încălzit mai rapid decât cele pline, crescând presiunile interne și determinând eliberarea propilenei, care s-a aprins cel mai probabil din cauza unei descărcări statice;
- o butelie adiacentă a eliberat și ea propilenă și a luat foc, declanșând alarma de incendiu;
- incendiul a încălzit alte butelii, eliberând mai multă propilenă, intensificând focul și rupând buteliile;
- incendiul s-a extins la butelii de acetilenă și zona GPL a instalației;
- buteliile rupte de acetilenă, propan și propilenă au deteriorat clădiri și au declanșat incendii de vehicule în comunitate.
Cu ocazia investigației Praxair, au fost identificate și alte incidente similare, în locații și date diferite, la instalații de încărcare a buteliilor cu gaze, în zile cu temperaturi de peste 37ºC.
Impactul asupra comunității
În timp ce instalația a fost grav afectată, 22 de angajați și doi clienți au fost evacuați în siguranță, însă zeci de butelii și piese au fost proiectate în comunitate, fiind găsite pe trotuare, în curți și parcări, provocând pagube semnificative: o clădire arsă, mașini avariate, o gaură de un metru în peretele unei clădiri rezidențiale, ferestre sparte și alte distrugeri ale clădirilor. Piesele de cilindru au ajuns până la 250 de metri de zona exploziilor. Un rezident din St. Louis a decedat din cauza unui atac de astm declanșat de fumul și gazele nocive.
Raportul elaborat în urma investigației atrage atenția asupra pericolelor legate de buteliile de gaz propilenic care au contribuit la incendiul și exploziile de la instalația Praxair și asupra măsurilor specifice pe care le pot lua companiile pentru a preveni incidente similare, printre care se numără:
- instalarea de sisteme de diluviu sau de duze de incendiu fixe pentru a răci buteliile în caz de incendiu;
- furnizarea de bariere pentru a limita propagarea incendiului;
- utilizarea de detectoare de gaz inflamabil în zonele de depozitare pentru a asigura detectarea timpurie a buteliilor care se descarcă.
CSB a formulat recomandări și către asociația Compressed Gas Association (CGA) privind revizuirea standardelor pentru supapele de suprapresiune CG-7 utilizate în propilenă pentru a solicita:
- o marjă mai mare între presiunea vaporilor și punctul de reglare al supapei de suprapresiune (similar cu propanul);
- ca supapele să fie capabile de mai multe funcționări în cadrul toleranței specificate pentru punctul de reglare sau să fie echipate cu un indicator care să avertizeze utilizatorii că supapa a funcționat.
În plus, depozitarea buteliilor în exterior necesită câteva sfaturi suplimentare:
- asigurați-vă că valva de suprapresiune comunică direct cu spațiul de vapori;
- utilizați o zonă bine ventilată, departe de oxidanți, flăcări deschise, scântei etc.;
- afișați indicatoare „Fumatul interzis”;
- afișați clasa de pericol sau denumirea gazelor pe recipiente și grupați buteliile în funcție de clasa de pericol;
- protejați buteliile de obiecte care pot deteriora suprafața metalică;
- evitați amplasarea lângă ascensoare, alei, marginile platformelor sau sub obiecte grele care pot cădea;
- protejați buteliile de falsificare;
- evitați expunerea prelungită la un mediu umed și asigurați suprafețe gradate pentru a preveni acumularea de apă;
- nu obstrucționați căile de ieșire.
Mai jos, reconstituirea video a accidentului Praxair.
Lista de mai jos a fost întocmită de ARIA (Analysis, Research and Information on Accidents), o asociație profesională din Franța ce cataloghează incidente sau accidente care au fost sau ar fi putut fi dăunătoare pentru sănătatea umană, siguranța publică sau mediu.
- Pentru a vă asigura că instalația dumneavoastră este pregătită să facă față temperaturilor ridicate, a fost stabilită o listă a controalelor care trebuie efectuate în zonele cele mai sensibile la temperaturi ridicate ale amplasamentului? Mai precis, au fost identificate echipamentele (de exemplu, buteliile de gaz) depozitate în aer liber sau poate expuse direct la soare și care pot fi compromise în special de expunerea la UV (de exemplu, materiale plastice, rășini)?
- Au fost identificate materiile prime, produsele finite sau deșeurile care pot reacționa la căldură (prin descompunere, polimerizare, creșterea presiunii datorită tensiunii vaporilor produsului depozitat etc.)?
- Au fost supuse unei monitorizări atente sau unor controale mai stricte substanțele care nu sunt neapărat periculoase, dar care sunt totuși fermentabile atunci când sunt expuse la căldură intensă?
- Au fost adoptate proceduri speciale (inclusiv răcire, umiditate relativă constantă) în cazul unor temperaturi de fond ridicate?
- S-a verificat dacă mijloacele utilizate pentru răcire nu degradează alte funcții de siguranță (de exemplu, prin deschiderea ușilor de incendiu ale unei clădiri pentru a crește ventilația, acestea nu își mai îndeplinesc funcția de prevenire a efectelor domino sau de limitare a propagării incendiului)?
- A fost introdusă o monitorizare mai extinsă a temperaturilor și presiunilor critice?
- Au fost adaptate activitățile și lucrările neprogramate la impactul potențial al temperaturilor ridicate?
- Au fost curățate de tufișuri amplasamentul și zonele adiacente pentru a limita propagarea incendiilor?
- A fost diminuat în mod corespunzător nivelul de umplere al echipamentelor care conțin produse care se pot dilua din cauza căldurii?
- Geamurile ferestrelor din spațiile în care sunt depozitate substanțe sensibile la radiațiile solare permit convergența razelor solare?
- În caz de caniculă, rezervele de apă de incendiu, naturale sau artificiale, vor fi utilizabile și suficiente (au fost luate în considerare nivelul scăzut al apei și evaporarea)?
- Unitățile de refrigerare au fost proiectate corespunzător? Schimbătoarele de căldură sunt curățate în mod regulat?
Stresul termic creează un mediu ostil bunăstării și sănătății umane, dar poate fi și un factor favorizant pentru multe accidente industriale.
Foto header @CSB, ilustrații @Unsplash
