Mergem mai departe

Pentru că ne întoarcem în spațiile de lucru este nevoie să știm cum reluăm activitățile și cum ne protejăm.
Agenția Europeană pentru siguranța și sănătatea muncii a elaborat ghiduri cu informații pentru reluarea activităților în condiții de siguranță.

COVID-19: înapoi la locul de muncă este disponibil și în limba română și adresează subiecte de interes în această perioadă:

• cum se evaluează riscurile și care sunt măsurile de protecție (reducerea la minim a expunerii la COVID-19, ce presupune reluarea activității după o perioadă de pauză);
• implicarea lucrătorilor și gestionarea celor care au fost bolnavi;
• surse credibile de informare și informații specifice pe diferite tipuri de sectoare comerciale și industriale.

Pe site-ul agenției sunt disponibile mai multe resurse pe această temă.

Harta speranței – unde se dau bătăliile împotriva covid-19

Oamenii de știință de la Universitatea din Heidelberg au realizat o hartă cu țările și centrele de cercetare din întreaga lume unde fac studii pentru a combate pandemia de coronavirus. 

Spre deosebire de statisticile cu număr de îmbolnăviri și decese, cei de la Universitatea Heidelberg colectează și transpun geo-date și informații despre studiile clinice și științifice care se desfășoară în această perioadă: studii legate de diagnosticare, de tratamente, terapii și vaccinuri pentru combaterea pandemiei.
Covid-19 Map of Hope este actualizată permanent.

Cum ajută tehnologiile la asigurarea unui spațiu sigur de lucru?

O colecție de exemple inovatoare, unele dintre ele dezvoltate chiar în perioada pandemiei:

• soluții prin care se evită atingerea manuală a căilor de acces (de ex. clanțe) sau ustensile prin care se intermediază contactul cu diferite suprafețe;
• aplicații de tip smartwatch ce emit semnale sonore când apropierea de alte persoane în mediul de lucru este mai mică de 1,82 metri;
• camerele termice folosite pentru evaluarea temperaturii de lucru în instalații își dovedesc acum utilitatea și în cazul oamenilor;
• roboți ce dezinfectează cu raze ultraviolete spațiile închise;
• geamurile de protecție sunt deja prezente în majoritatea hypermarketurilor, dar distanțarea socială în zonele de birouri sau de producție necesită alte aranjamente;
• simulare video pentru ce înseamnă distanțarea socială de 2 metri, pe exemplul unui birou londonez.

Detalii despre toate tehnologiile de mai sus, pe larg, aici.

+ Vine vara,  iar măștile sunt obligatorii în anumite spații, inclusiv în România.
Câteva sfaturi practice despre cum să le purtăm + un video explicativ despre rolul măștilor.

“Noul normal” pentru producători

Principalele provocări sunt controlul infectării, păstrarea și conștientizarea distanțării sociale și valorificarea tehnologiilor.
Deși primele două înseamnă cheltuieli imediate mai mari, adoptarea de tehnologii înseamnă reduceri de costuri, pe termen lung, chiar și pentru companiile de mici dimensiuni. Explicații de la Plant Engineering.

+ Cum s-au adaptat marile fabrici din România la noile condiții, într-un material HotNews.  

Tendințe

Sistemele tradiționale de logistică și distribuție au fost printre industriile provocate odată cu declanșarea pandemiei, iar automatizarea lor continuă să fie prioritară.
Totuși, analiza predictivă și internet of things sunt următoarele două din top trei tehnologii în care se preconizează investiții, iar pandemia ne dovedește că agilitatea și adaptarea sunt importante, iar uneori chiar critice pentru supraviețuire – detalii în infografic.

Ce măsurăm: mentenanța sau fiabilitatea?

Evaluăm costurile cu mentenanța pentru a le compara cu obiectivele stabilite și a lua măsurile de corecție potrivite: modificări, reproiectări, înlocuire echipament etc. Dacă costurile cu mentenanța sunt prea mari, cel mai probabil este ca echipamentul să fie ineficient în producție. 
În astfel de situații este mai important și mai relevant, de fapt, să măsurăm fiabilitatea echipamentului decât costurile cu mentenanța.

Lipsa fiabilității este motivul pentru care cele mai multe echipamente cedează în procesul de producție.
Există mai multe tipuri de eșec al fiabilității:

• nu este clar pentru toată lumea ce înseamnă funcționarea fiabiliă a echipamentului și care sunt condițiile pentru asigurarea fiabilității. Uneori nu există cunoștințele necesare, alteori există, dar sunt desconsiderate pe criteriii ierarhice, uneori.
• lipsa responsabilității – de multe ori, companiile deleagă răspunderea pentru fiabilitatea echipamentelor către manageri care și-au dovedit competențele în zona de mentenanță, dar care au experiență prea puțină sau deloc în domeniul fiabilității.
• un proces de implementare ratat – stabilirea de obiective și de așteptări clare determină succesul sau insuccesul unui astfel de proces.   

Alte motive: angajamentul scade odată cu trecerea timpului, rezultatele nu sunt evaluate pe parcurs, diferențe culturale. 
Cauze inventariate și explicate pe larg într-un material de la Reliable Plant.

Ce fac alții cu datele în pandemie? 

Deși majoritatea activităților au fost întrerupte la nivel mondial, au fost și sectoare industriale care și-au continuat activitatea, parțial sau limitat.

Pe baza datelor culese de la mii de echipamente monitorizate (peste un milion de senzori), o companie americă a făcut o analiză a activității de producție din SUA pentru a evalua impactul covid asupra producției. Info de la Smart Industry.